O fapta pe care o regret

Era o zi minunata de vara.Soarele statea ca o minge de foc pe bolta azurie.Fluturii multicolori zburau veseli printre florile inmiresmana.In copaci atarnau mere si pere rumene.
Eu ma jucam afara cu cei doi caini ai bunicilor,Bobby si Azor.Dupa ce m-am plictisit,am mers cu bunicul meu la paraul rece de cristal.Am stat acolo o buna bucata de vreme.Inserarea muta s-a lasat peste sat:
-E timpul sa mergem acasa,Diana.
-Da ai drepate!Sunt sigura ca bunica isi face griji.
Apoi am plecat.In sfarsit am ajuns acasa.
-Unde ati fost pana la ora asta?intreba bunica cu o voce cristalina.
-La parau.
-Bine.Dute si apalate,apoi dute la culcare.
Dupa ce m-am spalat,am cazut intru-un somn adanc.
Cand se crapa de ziua se auzi vocea suparatoare a cocosului ..cucurigu"!
Bunica mea intra cu o tava in mana.
-Buna dimineata raza de soare!Buna dimineata floare de cais!Ti-am adus micul de jun.Iti aduc si laptele imediat.
Apoi iesi din camera.
Dupa ce am mancat,m-am imbracat si apoi am iesit afara.L-am intalnit pe bunicul:
-Buna dimineata,Diana.Vrei sa mergi la camp?
-Mai intrebi?Sa mergem!
Macii rosii isi zambeau dintre spicele da aur.Am stat ceam stat dar apoi m-am plictisit.
-Hai sa mergem acasa,bunicule!
Si am pornit spre casa.Acolo am vazut-o pe bunica mea cu o oala de lapte pufos ca neaua.A lasat-o pe pervazul ferestri.Dar ce m-am gandit eu oare?Ei bine m-am gadit ca catelusii sunt infometati,asa ca i-am lasat sa se servesca din oala argintie.
Dupa cateva minute m-a intrebat bunicuta:
-Ai vazut vreo oala?
-Oala?Ce oala?Nu am vazut nici o oala.
Cand bunica i-a vazut pe caini infructandu-se din laptic si-a pus mainile in cap si a zis:
-Ce ai facut Dienuto?
Bunicul care era si el de fata a inceput sa rada:
-Nu te bucur ca avem o nepotica asa de buna la suflet?
Desi am fost iertata,am invatat ca trebuie sa cer voie inaine de a da ceva ce nu-ti apartine.